Caracteristicile umanismului

Umanismul este o poziție etică, culturală, filosofică și artistică care a apărut în secolul al XV-lea în Europa, subliniind importanța însăși a ființelor umane ca sursă de formare a valorii.

Umanismul este văzut ca o viziune progresivă contrară supranaturalismului (credința în existența și participarea entităților supranaturale în evenimentele lumești). Având în vedere că curentul umanist a început în timpul Renașterii, a contribuit la declinul influenței bisericii în acea vreme.

Cu baze antropocentrice, filosofia umanistă a oferit noi forme de reflecție asupra diferitelor aspecte ale vieții și a găsit în curând manifestări în artă, literatură și filosofie.

Cunoașteți principalele caracteristici ale umanismului:

1. Valorile raționalismului

Umaniștii cred că numai dovezile științifice fac un concept acceptabil și corect. Conform rațiunii actuale, rațiunea, speculația și metoda științifică sunt instrumente perfect capabile să obțină răspunsuri satisfăcătoare despre lume, fără a fi nevoie să recurgă la supranatural.

2. Bazează etica și morala asupra valorilor umane

Umanismul afirmă că valori precum iubirea, respectul și onestitatea trebuie dezvoltate prin experiențe individuale și lumești. Astfel, curentul umanist respinge ideea că forțele externe ar trebui să dicteze moralitatea actelor umane, precum și să ignore orice concept religios pe această temă.

Pentru umaniști, este necesar să se respecte dorințele și nevoile comune în rândul oamenilor și, prin rațiune și dinamică socială, să se dezvolte valorile, convingerile și standardele morale ca o modalitate de a obține fericirea, libertatea și progresul.

3. Dă totală responsabilitate oamenilor

Considerând că umanismul nu ia în considerare influența ființelor supranaturale asupra relațiilor umane, curentul filosofic atribuie oamenilor responsabilitatea totală a actelor lor.

Pentru umaniști, omenirea are control asupra tuturor aspectelor vieții și are puterea și cunoștințele pentru a rezolva orice problemă. Deci, orice criză care se dezvoltă este responsabilitatea dvs. deplină.

4. Valorizează contrastul dintre idei și credințe

Umaniștii recunosc avantajele adoptării unor opinii divergente ca o modalitate de a evolua ca o societate. În ceea ce privește religia, umaniștii sunt clasificați ca "non-teiști", deoarece adepții lor sunt adesea atei, agnostici sau chiar deists.

5. Obiectivele la împlinirea personală

Umanismul urmărește împlinirea personală a tuturor ființelor umane. Absența credinței în forțele supranaturale sau în viața de apoi înseamnă că există o singură viață de trăit. Astfel, prezentul ar trebui să fie apreciat și orice dorință sau vis ar trebui urmărit cât mai curând posibil.

6. Absența dogmelor

Adoptarea certitudinilor sau adevărurilor absolute este incompatibilă cu umanismul. Considerând că accentul este mereu asupra ființei umane, pluralitatea de opinii care se adaugă la transformările naturale ale societății face ca umaniștii să fie mereu deschisi la întrebări și la revizuirea preceptelor lor.

7. Dezvoltarea de noi tehnici și interese artistice

În domeniul artelor, umanismul a instigat o transformare în interesele și inspirațiile artiștilor. Sculpturile și picturile au prezentat acum foarte multe grade de detaliu în expresiile feței și în proporțiile umane. În plus, în timpul Renașterii, pictorii au dezvoltat tehnici de perspectivă liniară și punct de dispariție.

Distribuiți Tweet Tweet

Sculptura Renașterii lui Michelangelo a lui Moise, în care se observă concentrarea asupra detaliilor corpului uman, o caracteristică izbitoare a artei umaniste.

Principalele nume și opere ale umanismului

Umanismul a avut o mare influență în toate ramurile artelor, servind drept sursă de inspirație pentru unele dintre cele mai cunoscute opere ale lumii. Verificați mai jos principalii artiști umaniști din perioada Renașterii, urmat de o parte din lucrările sale:

literatură

Francesco Petrarca: Cântecul și triumful, cartea mea secretă și itinerarul pentru Țara Sfântă
Dante Alighieri: Comedia Divină, Monarhia și Convivialitatea
Giovanni Boccaccio: Decameron și O Filocolo
Michel de Montaigne: Eseuri
Thomas Mai mult: Utopia, Agonia lui Hristos și Epitaf

pictură

Leonardo da Vinci: Cina cea de taină, Mona Lisa și omul Vitruvian
Michelangelo: Crearea lui Adam, plafonul și judecata ultimă a Capelei Sixtine
Raphael Sanzio: Școala din Atena, Madona Sixtină și Transfigurația
Sandro Botticelli: Nașterea lui Venus, Adorarea magilor și primăvara