5 Caracteristicile dictaturilor militare

Dictaturile militare sunt forme de guvernare în care puterea politică este controlată de generali și de comandanții armatei.

Deși au fost extrem de critici pentru autoritarismul și afrontul față de democrație, regimurile militare sunt încă în vigoare în mai multe țări din întreaga lume, cum ar fi Coreea de Nord, Thailanda, Egiptul și așa mai departe.

În plus, chiar în secolul XX, țări precum Portugalia, Chile, Argentina, Spania și Germania au trecut prin perioade de dictatură militară, ilustrând ușurința cu care acest tip de regim ajunge la putere.

În cazul Braziliei, regimul militar a început în 1964 prin lovitura de stat care a răsturnat guvernul lui João Goulart și a durat până în 1985, când José Sarney și-a asumat președinția. În această perioadă, țara avea șase președinți militari aleși prin alegeri indirecte (fără participarea poporului), trei dintre ele fiind deținute de Congresul Național și trei de Colegiul Electoral.

Verificați mai jos principalele caracteristici ale acestui model de guvernare.

1. Cenzura

Distribuiți Tweet Tweet

Regimurile militare tind să cenzureze libertatea de exprimare a cetățenilor, artiștilor și presei ca mijloc de protejare a integrității sistemului. Astfel, orice manifestare contrară idealurilor guvernului este văzută ca forme de revoltă și se opun cu promptitudine, în special celor cu potențial ridicat de a ajunge ca lucrări ale artiștilor și publicațiilor în presă.

La începutul anilor 1970, prin Decretul-lege nr. 1.077, a fost instituită o cenzură anterioară în Brazilia, constând dintr-un departament al Poliției Federale format dintr-o echipă de cenzori care au evaluat conținutul revistelor și ziarelor pentru a decide dacă ar putea fi publicată.

2. Autoritarismul și violența

Distribuiți Tweet Tweet

Armata utilizează metode violente pentru a asigura controlul și pentru a descuraja demonstrațiile contra-guvernamentale. În regimurile militare, utilizarea armei de foc este obișnuită, iar cazurile de tortură și dispariție sunt obișnuite.

În Brazilia, Comisia Națională pentru Adevăruri (CNV), înființată în 2011 de către președintele dlui Dilma Rousseff, a avut ca obiectiv investigarea încălcărilor drepturilor omului care au avut loc în timpul dictaturii. La sfârșitul lucrărilor, comisia a estimat un total de 434 decese și dispariții motivate politic .

3. Centralizarea puterii

Distribuiți Tweet Tweet

Kim Jong-un, liderul Coreei de Nord, care demonstrează puterea militară a țării sale.

Regimurile militare tind să suprime separarea puterilor și să centralizeze puterea politică în mâinile grupului de guvernământ. Astfel, este obișnuit ca același grup să controleze executivul, legislativul și sistemul judiciar. La fel ca în Brazilia, în 1968, a fost instituit Actul instituțional numărul cinci (AI-5), cel mai riguros decret prezidențial al dictaturii braziliene. Printre efectele sale principale au fost:

  • posibilitatea ca puterea executivă să suspende activitățile puterii legislative în întreaga țară;
  • prezumția de legitimitate a actelor emise de președinte, independent de orice tip de revizuire judiciară;
  • legislația prin decrete executive emise de executiv;
  • intervenția arbitrară federală la nivel de stat și municipiu.

4. Căsătoria drepturilor politice

Distribuiți Tweet Tweet

Înregistrarea mișcării "Direct deja" care a revendicat dreptul la alegerile prezidențiale directe în Brazilia.

Ca o consecință firească a cenzurii și centralizării puterii, regimurile militare interzic formarea partidelor politice opuse, transformând tranziția puterii într-o măsură extrem de dificilă și propagarea unor noi ideologii.

În Brazilia, Legea instituțională numărul unu (AI-1), emisă în 1964, a permis guvernului:

  • să suspende drepturile politice pentru zece ani de la orice cetățean care demonstrează idealuri contrare regimului;
  • mandate legislative în orice domeniu federativ;
  • să înlăture funcționarii publici din posturile lor.

5. Nelegitimitatea

Distribuiți Tweet Tweet

Humberto de Alencar Castelo Branco, primul președinte al dictaturii militare din Brazilia.

Regimurile militare sunt de obicei instituite după ture, prin care forțele armate (de obicei armata) preiau controlul puterii politice în momente de fragilitate instituțională. Astfel, nu există nici o formă de participare socială la alegerea reprezentanților guvernului, ceea ce o face complet ilegitimă.