indulgență

Ce este indulgența:

Indulgența este caracteristică celui care este indulgent, adică cine este ușor să ierte greșelile făcute de alți indivizi .

Indulgența se referă la mila, toleranța și iertarea, deoarece toate aceste calități derivă din actul de a absolvi pe cineva de pedeapsă sau de pedeapsă.

Etimologic, termenul indulgență a provenit din indulgența latină, ceea ce înseamnă "bunătate", "a fi bună" sau "iertare a unei pedepse".

Indulgența este o calitate umană foarte lăudabilă, deoarece reprezintă bunătatea și capacitatea de a fi tolerantă față de acțiunile sau particularitățile altor persoane.

În sfera religioasă, mai ales în doctrina catolică, indulgența este iertarea păcatelor și a pedepselor comise de un individ al cărui vinovăție a fost deja iertată de biserică prin milă.

Aflați mai multe despre semnificația mila.

Indulgența plenară

Indulgența plenară este prezentă în catolicism ca act al bisericii sau al papalului pentru a ierta pe deplin păcatele comise de creștini față de doctrină.

În zilele noastre, există câteva modalități de a cuceri îngăduința plenară cu biserica, una dintre cele mai importante fiind mărturisirea păcatelor cu preotul, de exemplu.

Indulgența în Biserica Catolică

În Evul Mediu, Biserica Catolică avea o putere politică și economică enormă. În acest timp, biserica era, de asemenea, cunoscută pentru vânzarea indulgențelor, adică acordarea de iertare divină oricărei persoane care plătea pentru ea.

Unul dintre marii oponenți ai acțiunilor contradictorii ale Bisericii Catolice din acea vreme a fost Martin Luther, care a condus așa-zisa Reformare Protestantă, care sa bazat pe nemulțumirea față de atitudinile comise de Biserica Catolică.

Aflați mai multe despre semnificația Reformei protestante.