Biblie

Ce este Biblia:

Biblia este Scriptura sacră, setul de cărți ale Vechiului și Noului Testament, care conține doctrinele care ghidează comportamentul creștinilor. Din "biblion" grecesc, adică "carte", "parcurgere". Cuvântul Testament (în ebraică "berit") înseamnă legământ, contract, legământ.

Biblia evreiască este numită Vechiul Testament de către creștini. Prima Biblie cunoscută creștinilor a fost cea evreiască, în care vine profeția venire a lui Isus. Biblia evreiască a fost cunoscută în două moduri de creștinii vechi: originalul ebraic și traducerea greacă cunoscută sub numele de Septuaginta.

Biblia a fost scrisă în trei limbi: ebraică, aramaică și greacă. Vechiul Testament a fost scris mai ales în ebraică și în unele părți în aramaică, în timp ce Noul Testament a fost scris în greacă.

Vechiul Testament cuprinde Pentateuhul, cărțile istorice, cărțile poetice și cărțile profetice. Noul Testament este format din Evanghelii, Faptele Apostolilor, Literele și Apocalipsa.

Sfânta Biblie este cea mai bine vândută carte a tuturor timpurilor și a fost tradusă în mai mult de 2.000 de limbi.

Prima carte a Bibliei, Geneza, a fost scrisă în jurul anului 445 î.Hr. și ultima carte, Apocalipsa, a fost scrisă în jurul anului 90-96 d.Hr. Biblia a fost scrisă de aproximativ 40 de bărbați într-o perioadă totală de aproximativ 1 600 de ani.

Pentru catolici, Biblia este compusă din 73 de cărți împărțite în 46 din Vechiul Testament și 27 din Noul Testament. Pentru protestanți, Biblia are 66 de cărți, 39 din Vechiul Testament și 27 din Noul Testament.

Vechiul Testament are 39 de cărți care povestesc povestiri legate de crearea lumii și toate evenimentele care au urmat până în anul 445 î.Hr. În ultima sa carte (Malachi) el vorbește despre venirea lui Mesia.

Printre numeroasele cărți apocrife (care nu sunt scrise de inspirația divină), există 7 cărți sacre recunoscute de Biserica Catolică care nu sunt incluse în Vechiul Testament al Bibliei creștine: Tobias, Judith, I Macabei, II Macabei, Înțelepciune, Ecclesiastic și Baruch.

Noul Testament are 27 de cărți care prezintă povestea lui Isus Hristos, cuprinzând evenimente în timpul vieții sale și după moartea sa. Faptele Apostolilor dezvăluie istoria cea mai timpurie a Bisericii, în timp ce cele patru Evanghelii prezintă viața lui Isus în moduri diferite. Noul Testament conține și scrisorile Sf. Pavel, printre altele.

La sfârșitul Noului Testament este Cartea Apocalipsei, care descrie sfârșitul lumii și A Doua Venire a lui Isus, unde toți ar fi judecați și guvernul drept al lui Dumnezeu va veni pe pământ.

În sens figurat, cuvântul biblie este folosit pentru a desemna o carte de importanță extremă, care conține informațiile relevante despre o anumită arie de cunoaștere, de exemplu: "Biblia de administrație financiară", "Biblia de JavaScrit".